Culoarea

1. Categorii de culoriClasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adicarezultand din combinatia a doua culori primare. Culorile primare suntrosu, galben si albastru.Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilorprimare, doua cate doua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V.Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasiclasificare, culorile mai pot fi si de gr. III (tertiare), cand secombina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-oranj;A+Vi=albastru-violet.Clasate dupa componenta spectrala,culorile pot fi complementare sinecomplementare. Complementare sunt doua sau trei culori care prinamestecul optic redau lumina alba. Aceste culori complementareformeaza game bine definite de culoare care se caracterizeaza prinarmonie si echilibru.Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de tertete saude culori care luate impreuna nu dau niciodata lumina alba.2. Culori lumina si culori pigmentiCulorile lumina se obtin prin descompunerea luminii albe in culorilespectrului solar cu ajutorul prismei de refractie.Culorile pigmenti sunt acelea pe care pictorul le intrbuinteaza larealizarea tablourilor. Culorile pigment se deosebesc de culorilelumina, deoarece ele nu pot da lumina alba prin amestecul lorcomplementar si dau culori negre ori gri atunci cand sunt amestecatecu alb. Ele nu au niciodata puritatea culorilor lumina.3. Raporturi de culoare si de luminaIntr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromaticesi de lumina. Raporturile cromatice se mai numesc si raporturi detenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in realitateraporturi de ton.Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele deculoare.Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastru pur,albastru-inchis, albastru-deschis, griuri inchise ori deschise, etc.4. Calitatile culoriiCalitatile culorii sunt insusiri de stralucire, de luminozitate, deintensitate si de puritate sau de saturatie.Stralucirea culorii se caracterizeaza prin forta iradiatiei ei. Ex. :un rosu de cadmiu este mai stralucitor decat un rosu venetian; unverde smarald este mai stralucitor decat un verde pamant.Luminozitatea culorii arata, deobicei, gradul ei de luminozitate. Ex.:un galben pur este de trei ori mai luminos decat un viloet pur; unrosu pur este la fel de luminos ca un verde pur; un oranj pur este dedoua ori mai luminos decat un albastru pur.Intensitatea este forta cu care o culoare isi afirma stralucirea siluminozitatea. De exemplu un rosu pur langa un rosu amestecat cu putinalb sau cu putin negru sau un rosu pur langa un galben cu albastrupur, pus si el langa un violet, etc.Puritatea culorii reprezinta gradul de stralucire si de intensitate aei. De exemplu culorile lumina au maximum de puritate insemnat cu gr.I; culorile pigmenti au o puritate mai slaba. In general, culorilepigmenti simple (necombinate) sunt mai pure decat combinatiile lor cucomplementarele sau culori necomplementare. Maximul de impuritate estegriul neutru.5. Tonalitate. ValoareCulorile se pot gasi una langa alta nuantate in tenta si in ton, ininchis si deschis, ceea ce inseamna ca se gasesc in raporturi tonalediferite. Ex.: stins-stralucitor, rosu englez langa rosu de cadmiu,rosu vermillon langa indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langaverde, verde langa galben.Aceste raporturi se numesc si raporturi de valoare si ele se refera inspecial la luminozitatea culorilor.6. Culori calde si culori reciDupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectulfiziologic organic, culorile se denumesc calde si reci. De exemplurosu, galben si oranj sunt culori calde iar verde, albastru si violet,culori reci. Daca le raportam unele la altele, cu.lorile pot sa fierelativ calde si reci, astfel verdele este mai cald decat albastru,rosu decat violet.7. ContrasteIntr-un tablou, un pictor poate intrebuinta culorile facandu-le sadifere puternic, unele de altele prin tenta, prin ton si prin gen(caldura sau raceala). Acestea sunt contrastele. De exemplu un rosupur langa un albastru pur da un contrast pur spectral; un rosu purlanga un verde pur - contrast complementar; un rosu pur intens langaun verde stins ori in griurile lui roscate da contrast de saturatiesau de calitate. O suprafata de galben mai mare decat una de violetface un contrast mai mare, spatial, de culoare. Un galben langa unviolet sau un roz langa un rosu inchis da contraste de inchis -deschis, dupa cum o culoare calda langa una rece - un contrast de cald- rece.Din punct de vedere al efectului vizual, contrastul poate fi succesivsi simultan. Cand observam o pata de culoare pe o foaie alba, aparedupa putin timp in jurul acestei pete un cerc luminos colorat. Acestcerc luminos este un efect subiectiv propriu ochiului, el neavand oexistenta reala pe hartie. In pictura moderna trebuie sa tinem seamade acest efect, care se numeste contrast succesiv. Efectul de culoarecare apare in ochi, ca rezultat al unei pete de culoare data, este inrealitate exact complementara acestei culori. Daca prin miscareaochiului de pe culoarea observata pe o alta culoare vecina se produceun amestec vizual, intre culoarea subiectiva aparuta ca efect succesivsi culoarea vecina, atunci avem contrastul simultan. Ex.: daca privimun rosu si simtim efectul succesiv si mutam privirea pe galbenul dealaturi, acest galben ne apare verzui, din cauza ruperii culoriisubiectiv - succesiv, verde (complementara rosului peste culoareagalbena). Acesta este contrastul simultan.8. Umbre colorate si transparenteIntr-un tablou de obicei, obiectele sunt redate prin lumina si umbra.Aceste umbre pot fi exprimate prin tonuri inchise ori prin culori caredau un efect de umbra. Culorile care redau efect de umbra sunt umbrecolorate.Cand umbrele lasa sa se simta materia obiectelor reprezentate sau candumbrele apar foarte luminoase, se spune ca sunt umbre transparente.In zona de umbra a obiectelor apar de multe ori parti mai luminoasecare poarta culorile la fel cu ale mediului sau ale obiectelor dinapropiere. Aceste pete sunt lumini colorate reflectate de acesteobiecte. Ele se numesc relexe