marți, 14 decembrie 2010

Pete de cerneala

===>Petele de cerneala de pe tesaturile albe se pot scoate cu acid citric sau tatric. Pentru obiectele colorate se va folosi un amestec de glicerina cu spirt (5 parti de spirt si 2 parti glicerina). De pe obiectele de lana pura si matase naturala, petele de cerneala se pot scoate cel mai bine cu spirt in care se adauga acid colhidric (2-3 picaturi de acid la 1 lingura de spirt). Dupa curatit, locul de pe care s-a scos pata se spala bine cu apa. Pentru obiectele fabricate din fibre de alta natura, nu se poate folosi aceasta metoda. Petele de cerneala se pot scoate (cu exceptia matasii acetate) cu esenta de otet diluata cu apa 1:2. Pata se umezeste cu esenta si apoi se stoarce intre degete. Se procedeaza in felul aceste de cateva ori, iar dupa aceea se spala cu apa. Pentru ca in jurul petei sa nu se formeze cercuri, locul patat se leaga in prealabil strans cu o ata care se desface inainte de limpezit. ===>Petele proaspete de cerneala se pot scoate cu amoniac diluat si bicarbonat de sodiu (1-2 lingurite la 1 pahar de apa). Petele proaspete de pe rufarie se spala bine cu lapte cald. Petele proaspete de cerneala se mai pot scoate lasand materialul cateva ore in lapte acru (daca pata este mare, laptele se schimba). Dupa scoaterea petei se spala in apa calda cu sapun, in care s-a dizolvat borax si amoniac. ===>Petele de cerneala proaspete, mici, se pot scoate cu picaturi de valeriana. O bucatica de vata sau de carpa se inmoaie in picaturi de valeriana si se freaca cu ele pata pana dispare. Dupa ce s-a scos pata, locul respective se spala usor cu apa calda si sapun. ===>Petele de cerneala de pe maini, petele mici de pe musamale si linoleum se scot cu un cap de chibrit. Pata umezita se freaca cu capul de chibrit inlocuind de cateva ori chibriturile. Petele de cerneala de pe maini se mai pot scoate usor cu sapun. Sursa : aici

duminică, 12 decembrie 2010

Masini flexografice

Masinile de imprimat flexografice tip Stack, cu comanda computerizata tip servo, cu mare viteza de imprimare, seria HM-FP-OD reprezinta cea mai avansata generatie de masini de imprimat flexografice, fabricate la firma Hemingstone, destinata imprimarii/ peronalizarii ambalajelor flexibile. Materiale pe care se poate imprima: PP, BOPP,LDPE, HDPE,LLDPE si hartie Avantaje : • Masinile de imprimat flexografice tip Stack Hemingstone au fost proiectate pentru a utiliza materiale ieftine pentru cilindrii de cerneala, doctor blades (lama de razuire) si cilindrii de imprimare. • Un alt avantaj ar fi ca aceste serii satisfac cerintele de imprimare fata-spate pe langa o productivitate mare, durata scurta de imprimare si costuri reduse. • Pret masina foarte avantajos • Certificat CE Parametrii principali: Sunt disponibile modele cu 4 ; 6 si 8 culori de imprimare. Latimi de folie, in functie de model intre 900-1700 mm Latimi de imprimare, in functie de model 750-1550 mm Viteza de imprimare :80-200 m/minut Cilindrii anilox ceramici : maxim 400 LPI (line/inch) Caracteristici : 1.Scheletul masinii este intarit pentru a evita vibratiile in timpul functionarii cu mare viteza 2.Actionare precisa cu curele dintate. Asigura un mediu de lucru silentios. 3.Sistem de comanda de imprimare super-fina. 4.Functii de imprimare fata-spate. 5.Se asigura suficient spatiu la fiecare unitate de imprimare pentru montarea usoara a lamelor razuitoare(doctor blades) si intretinere. 6.Sistem de comanda pentru tensionarea automata a foliei pentru unitatile de debobinare(cu mecanism dublu de rulare)si rebobinare folie. Ambele statii de derulare folie sunt actionate separat de cate un servomotor. Ghidajul de tranzlatie si sistemul de comanda pentru tensionarea automata a foliei sunt activate simultan. 7.Uscarea rapida se realizeaza intr-un tunel de vant modern cu sistem de uscare pentru functionare cu mare viteza. 8.Unitate de comanda prin atingere tip LCD color Touch Screen 9.Toate unitatile de imprimare sunt dotate cu un Sistem Micrometric de Reglare pentru suprapunerea precisa a culorilor. 10.Transmisia principala utilizeaza curele dintate actionate de o roata de transmisie precisa. Astfel se obtine o calitate de imprimare super-fina pe langa un mediu de lucru nezgomotos. 11.Unitatile de imprimare sunt dotate cu sistem de camere inchise cu doctor blades (lame razuitoare). Toti cilindrii anilox ceramici sunt importati de la producatori consacrati in domeniu si sunt gravate cu laser. Fiecare set de role ceramice sunt echipate cu camera cu lama razuitoare si cu sistemul special proiectat de Heingstone pentru dozare-recirculare cerneala. Integrind aceste unitati impreuna in masinile de imprimat Hemingstone de ultima generatie, acestea au devenit capabile sa ridice nivelul calitatii de imprimare la un alt nivel. 12.Optional :sistem cu mansoane. Sursa : aici

marți, 7 decembrie 2010

Hartia Ocr

Hartie pentru recunoasterea caracterelor optice. Este caracterizata de un inalt grad de puritate.

Hartia autocopiativa

* Hârtie necretată * Hârtie cretată * Hârtie autocopiativă o Eurocalco * Hârtie autocolantă * Cartoane * Hârtie şi cartoane speciale Cale :: Produse :: Printing Graphic Industries :: Hârtie autocopiativă Hârtie autocopiativă Hârtia auto-copiativă se foloseşte pentru formularele în mai multe exemplare. Dacă în trecut se folosea hârtia carbon, astăzi sunt de actualitate hârtii auto-copiative. În principial, există diferite posibilităţi tehnice de obţinere a efectului auto-copiativ; astăzi sunt folosite pe scară largă aşa-numitele hârtii cu culori reactive. La aceste hârtii, copia se realizează prin interacţiunea a două straturi: prima coală a unui set auto-copiativ este acoperită pe spate cu un strat donor de culoare, iar cea de a doua coală este acoperită pe faţă cu un strat acceptor de culoare. Între aceste două coli - pentru a obţine seturi de copiere multiplă - pot fi inserate aşa numitele coli CFB. Acestea sunt acoperite pe spate cu un strat donor şi pe faţă cu un strat acceptor de culoare. * CB = coated back = acoperire de suprafaţă pe spatele colii cretate de hârtie, cu un strat acceptor de culoare * CFB = coated front and back = acoperire pe faţă cu un strat acceptor de culoare şi pe spate cu un strat donor de culoare * CF = acoperire pe faţă cu un strat acceptor de culoare Prin presiunea mecanică, microcapsulele aflate în aceste straturi se sparg şi eliberează lichidul donor, respectiv acceptor, de culoare. Astfel, printr-o reacţie chimică, apare imaginea scrisă. Gramajele standard ale hârtiilor sunt CB 56, CFB 53 şi CF 57 g/m². Se pleacă de la premisa că un set de 4 coli asigură oricum lizibilitatea ultimei copii. În cazul tipăririi cu imprimante matriceale, se poate ajunge până la 8 coli. În cazul unei depozitări corecte a hârtiei, păstrarea acesteia se poate garanta pentru 10 ani; testele au arătat însă că se poate atinge o durată sensibil mai mare, de până la 25 de ani. Timpul de păstare a informaţiei scrise pe hârtia auto-copiativă este stabilită la 5 ani. Sursa : aici

duminică, 28 noiembrie 2010

Stralucirea si planeitatea

Stralucirea este parametru prin care se apreciaza gradul minim de culoare a hartiei sau cartonului.TErmenul tehnic pentru stralucire este luminanta sau valoarea Y. Planeitatea defineste gradul de netezire al asezarii hartiei pe o suprafata plana.CEle mai importante deviatii de la planeinetate apar in timpul proceselor de transport ,manipulate si depozitate.

luni, 15 noiembrie 2010

Ce este risografia?

Soluţia tehnologică ideală între o tipografie offset şi un copiator!!! Producătorii au luat ce este mai bun în cele două tehnologii – offset şi laser – şi au realizat minunea tiparului care este RISOGRAFUL! Avantajele tiparului cu risograf: 1. Costuri reduse de tipar: - mult mai mici decât la tiparul offset pentru tiraje mai mici de 1000 de exemplare - mult mai mici decât tiparul digital laser la tiraje mai mari de 50 de exemplare. - controlul tirajului, adică puteţi tipări în tiraj repetat cu costuri foarte mici în funcţie de cererea de pe piaţă a produsului tipărit. - risograful poate tipări inclusiv pe hârtie offset, indigenă sau de import, între 46 g/mp şi 210 g/mp (160 g/mp la CR 1610). 2. Economie de spaţiu - pentru un risograf este necesar un spaţiu de lucru mult mai redus în comparaţie cu o tipografie offset. Aveţi nevoie de doar 2 sau 3 mp. - risograful poate funcţiona într-un birou sau alt spaţiu de dimensiuni reduse, chiar într-un apartament de bloc. 3. Operare foarte simplă - nu este necesar un personal specializat – maşinist offset de exemplu. Cu risograful ar putea tipări chiar şi un copil. - oricine poate învăţa să lucreze cu risograful în maxim 5 minute! - totul este foarte curat – orice operaţiune se poate face chiar în costum de nuntă – de la schimbarea matriţei până la schimbarea cernelii! Care sunt lucrările care se pretează la tiparul pe risograf? - cărţi, reviste, ziare, cursuri în una sau mai multe culori - pliante, fluturaşi, afişe de format maxim A3 în una sau mai multe culori - formulare, tipizate, coli cu antet, plicuri personalizate şi alte tipărituri asemănătoare Care sunt limitele tiparului cu risograf? - cu excepţia unui model foarte scump, cu risograful nu se poate tipări policromie. Se poate tipări în mai multe culori prin juxtapunerea culorilor. - nu se poate tipări pe hârtie sau carton cretat Cum funcţionează un risograf? - originalul este scanat cu scanerul (fix sau mobil în funcţie de model) aparatului sau poate fi transmis direct din computer în cazul risografelor cu interfaţă de calculator integrată. Cu interfaţa de calculator se lucrează exact ca la o imprimantă. - informaţia este preluată de capul termic care perforează matriţa (fabricată dintr-o hârtie specială) după forma literelor sau imaginii - matriţa veche este luată de pe cilindru şi este evacuată automat în “coşul” de matriţe uzate în timp ce matriţa nouă este înfăşurată pe cilindru - hârtia este preluată de pe standul de alimentare cu ajutorul unor role şi turbine de aspiraţie şi trece pe sub cilindru - în interiorul cilindrului se află tubul de cerneală, din care o pompă trage cerneală şi o împinge prin perforaţiile matriţei - cilindrul se roteşte şi tipăreşte pe coala de hârtie, care apoi este evacuată cu ajutorul unor curele şi turbine de aspiraţie. Viteza de tipar poate fi reglată între 60 şi 120 (130 la unele aparate) de pagini pe minut! - Toate operaţiunile le face aparatul singur! Dvs. trebuie doar să apăsaţi un buton la început şi apoi să admiraţi cum aparatul “toacă” hârtia! Fără murdărie, praf, pete de cerneală, soluţii de developat, plăci tipografice sau zgomot insuportabil! Aşa ceva nu există când tipăriţi cu risograful! Aparatul vă comunică atunci când nu mai are cerneală sau matriţă. Alimentarea cu consumabile este extrem de simplă şi curată, constă doar în apăsarea unor clape şi butoane şi totul este gata. Sursa : aici

marți, 9 noiembrie 2010

Bullets and Numbering

Listele numerotate si cele marcate sunt instrumente de formatare utile pentru anumite informatii incluse intr-un document. Word poate crea automat ambele tipuri de liste. Se pot folosi liste marcate pentru obiecte care constituie date inrudite si care nu trebuie dispuse intr-o anumita ordine. Cind utilizatorul doreste sa creeze o lista numerotata sau marcata, fiecare paragraf este considerat un articol separat al listei si primeste un numar de ordine sau un marcaj propriu. Se poate crea o lista pornind de la un text deja introdus sau chiar in timp ce il editam. Pentru a crea o lista numerotata sau una marcata pornind de la un text deja existent se vor efectua urmatorii pasi: - se selecteaza paragrafele care dorim sa fie incluse in lista - se selecteaza Format, Bullets and Numbering pentru a deschide caseta de dialog Bullets and Numbering - in functie de tipul de lista dorit se face clic pe eticheta Bulleted sau pe eticheta Numbered - se face clic pe stilul marcajului sau al numerelor pe care le dorim - se face clic pe Ok Pentru a crea o lista numerotata sau una marcata in timp ce introducem textul se efectueaza urmatorii pasi: - se plaseaza punctul de inserare acolo unde vrem sa apara lista apoi se apasa tasta Enter daca este cazul pentru a incepe un nou paragraf - se selecteaza Format, Bullets and Numbering pentru a deschide caseta de dialog Bullets and Numbering - in functie de tipul de lista dorit, se face clic pe eticheta Bulleted sau pe eticheta Numbered - se face clic pe stilul de marcaj sau de cifre dorit - se face clic pe Ok - se introduc elementele listei apasind tasta Enter la sfirsitul fiecarui paragraf, Word va introduce automat un marcaj sau o cifra la inceputul fiecarui paragraf - la sfirsitul ultimului paragraf se apasa tasta Enter de doua ori o lista cu mai multe niveluri contine doua sau mai multe niveluri de marcaje sau de numerotare. De exemplu, o lista numerotata poate contine o subnumerotare cu litere sub fiecare obiect numerotat, sau fiecare nivel poate avea o numerotare separata, ca in cazul unei structuri. In continuare voi prezenta cum poate fi creata o lista cu mai multe niveluri: - se selecteaza Format, Bullets and Numbering pentru a deschide caseta de dialog Bullets and Numbering - se face clic pe eticheta Outline Numbered pentru a vedea optiunile pentru mai multe niveluri - se face clic pe stilul de lista dorit - se face clic pe Ok - lista incepe sa se scrie odata cu apasarea tastei Enter dupa fiecare element - dupa apasarea tastei Enter se apasa tasta Tab pentru a declara noul articol cu un nivel, sau se apasa Shift+Tab pentru a devansa articolul respectiv; in cazul in care nu sunt folosite nici una dintre aceste combinatii, urmatorul articol va fi plasat pe acelasi nivel ca si cel anterior - dupa ce se introduce ultimul articol din lista si am apasat tasta Enter, se face clic pe butonul Numbering de pe bara cu instrumente de formatare pentru a incheia lista Se poate converti un text obisnuit sau o lista numerotata ori una marcata pe un singur nivel, intr-o lista cu mai multe niveluri. Se pot schimba si stilul unei liste cu mai multe niveluri. In continuare voi prezenta acest lucru: - se selecteaza toate paragrafele care dorim sa fie incluse in noua lista sau al caror format dorim sa-l modificam - se selecteaza Format, Bullets and Numbering apoi se face clic pe eticheta Outline Numbered - se face clic pe stilul de inserare dorit si se apasa Ok - se plaseaza punctul de inserare pe un articol din lista al carui nivel dorim sa-l schimbam - se face clic pe butonul Decrease Indent sau pe optiunea Increase Indent de pe bara cu instrumente de formatare, pentru a schimba nivelul articolului respectiv Pentru a elimina marcarea sau numerotarea dintr-o lista, pastrind insa textul convenit intr-un paragraf normal, se parcurg urmatorii pasi: - se selecteaza paragrafele din care dorim sa fie eliminate aliniatele sau numerotarea. Poate fi vorba de intreaga lista, sau doar de o parte a ei. Butonul corespunzator de pe bara de instrumente de formatare va aparea ca apasat - se face clic pe butoanele Bullets sau Numbering pentru a dezactiva stilul de formatare De asemenea utilizatorul poate schimba si formatul unei liste marcate sau numerotate deja existente, pentru a schimba simbolul folosit pentru marcare, sau stilul de numerotare. Voi prezenta in continuare modalitatea prin care se realizeaza acest lucru: - se selecteaza paragrafele din care dorim sa eliminam marcajele sau numerotarea - se selecteaza Format, Bullets and Numbering pentru a deschide caseta de dialog Bullets and Numbering - in cazul unei liste marcate, se face clic pe eticheta Bulleted si se selecteaza stilul dorit. Selectam None pentru a elimina marcajele - in cazul unei liste numerotate se executa clic pe eticheta Numbered si se selecteaza stilul dorit de numerotare, sau se executa clic pe None pentru a elimina numerotarea din lista - se face clic pe Ok pentru ca modificarile sa devina efective De asemenea se pot adauga articole intr-o lista numerotata sau intr-una marcata efectuind pasii urmatori: - se plaseaza punctul de inserare in pozitia din lista unde dorim sa fie introdus noul articol - se apasa tasta Enter pentru a incepe un nou paragraf. Word va insera automat un nou marcaj sau numar si va renumerota articolele daca este cazul - se introduce noul text - daca este o lista cu mai multe niveluri, se face clic pe butoanele Decrease Indent sau pe Increase Indent de pe bara cu instrumente de formatare, pentru a schimba nivelul articolului - se repeta acesti pasi de ori cite ori este necesar. Sursa:

Trucaj

Trucaj

marți, 2 noiembrie 2010

Interviu

Interviu Reporter: Negrea Dani Colegul : Nemes Lucian In acest interviu noi discutam despre ora de sport petrecuta in scoala in urma cu o ora.In acea ora au mai intrat si alti elevi din scoala care nu prea au fost pe placul lui Luci .Ora a fost cam plictisitoare pentru colegul meu . Reporter : Salut Luci : Buna R : Cum tii s-a parut ora de Educatie Fizica? L :Cam naspa, era plictiseala. R :De ce a fost asa plictisitoare? L :Pentru ca ceilalti elevi nu aveau chef sa joace, parca erau adormiti. R : Dar de elevii care au venit din clasele mai mari ce parere ai ai avut? L :Nu mi-a placut ca au venit sa joace volei impreuna cu noi pentru ca era ora noastra. R : Corect. R :Si cum tii se pare sala de sport? L :Sala de sport e cam mica , mai ales pentru voilei nu poti da bine peste fileu. R : Cum tii s-a parut proba de control pe care ati dat-o? L : A fost destul de usor dar era rau ca trebuia la pornire sa fugim doar pana la mijlocul salii si dupa aia inapoi. R : Asa e . R : Bine .Mersi de raspunsuri .O zi buna sa ai. L :Cu placere.O zi buna si tie. http://www.myjob.ro/articole/ghid-cariera/222/5402/interviul-de-angajare-cum-poti-raspunde-intrebarilor-dificile.html

marți, 26 octombrie 2010

Tabel cu elevii scolii CT. Brancusi

Acest tabel reprezinta toti elevii care sunt din aceasta scoala incepand cu anul 2003 pana in 2010.

marți, 19 octombrie 2010

luni, 11 octombrie 2010

Modificari in sala 42

In sala 42 ar fii nevoie de foarte multe modificari.In primul rand ar trebui sa se schimbe geamurile deoarece vine iarna si e foarte frig in clasa .Ar mai trebui schimbate bancile pentru ca sunt foarte vechi,uzate si scrise.Tabla ar trebui schimbata pentru ca e sparta si nu se prea poate scrie pe ea.Peretii ar trebui vopsiti deoarece deja incep sa se muceagaiasca . Neoanele ar trebui inlocuite deoarece sunt arse si nu mai functioneaza.SCaunele sunt toate rupte si scrise .Si ele ar trebui schimbate. Dupa parerea mea ne-ar prinde bine aceste modificari!

duminică, 26 septembrie 2010

Scrisoare de recomandare Eleva Todor Iulia a fost sefa de clasa in perioada 2009/2010. In aceasta perioada comportamentul si dedicatia acesteia pentru obiectivele clasei au fost mai mult decat corespunzatoare, eleva Todor Iulia implicanduse activ i in respectarea termenelor si realizarea sarcinilor ei. Eleva Todor Iulia s-a evidentiat prin rezultate foarte bune la invatatura cu aptitudinin bune de comunicare in cadrul relatiilor cu colegii, cu o dorinta continua pentru invatare si gasirea de noi provocari. Cu respect , Negrea Dan Constantin Brancusi

Exemplu de scrisoare de recomandare

Domnul Marian Petrescu a ocupat postul de Associate Manager in cadrul firmei noastre in perioada 15 aprilie 1997- 20 septembrie 2005, contribuind la mentinerea si dezvoltarea activitatii organizatiei. Prinre responsabilitatile domnului Marian Petrescu se numarau conceperea strategiilor de comunicare si marketing, evaluarea periodica a activitatilor firmei, interventia in situatiile de urgenta si propunerea unor programe pentru atragerea simpatiei comunitatii si angajatilor. Domnul Marian Petrescu a dovedit tact si perseverenta in rezolvarea unor probleme de markeing mai vechi ale firmei si a contribuit in mare masura la crearea unui mediu intern unit si solid. Domnul Marian Petrescu a valorificat toate cunostintele sale dobandite in strainatate pentru a aduce Bere Craiova intre primii trei producatori de din tara. Domnul Marian Petrescu si-a intrerupt activitatea in cadrul firmei noastre la data de 20 septembrie 2005 ca urmare a propriei sale decizii, cautand un post de conducere mai inalt si intr-un alt domeniu pentru a-si putea valorifica la maximum resursele creative. Suntem siguri ca domnul Marian Petrescu isi va dovedi abilitatile si devotamentul si fata de dumneavoastra, aducandu-si aportul la evolutia organizatiei dumneavoastra. Director executiv, Stefan Anghelescu. http://www.lucrez.ro/articole/exempluscrisoarederecomandare.html

vineri, 25 iunie 2010

Media la purtare a colegei: Torok Camelia

Media la purtare a colegei mele este 10 garantat deoarece ea nu are absente si nu a facut nimic grav.Ea merita media 10 fara suspiciuni.

miercuri, 23 iunie 2010

La practica

In prima zi la practica clasa 9B a trebuit sa faca curat.Eu am fost pus sa aspir toate scaunele din sala 23.Costa Ana-Maria a fost pusa de catre jurista sa spele pe jos de trei ori tot in sala 23 .Varga Melinda si Varga Ioana au fost puse sa stearga toate monitoarele.Nagy Goerge a fost pus sa stearga toate cablurile de la calculatoare. Drobota Ovidiu si Moza Dorin a fost pus sa aspire covorul din mijlocul salii 23 si sa stearga panoul de proiectare.Nemes Lucian a fost pus de catre jurista noastra Todor Iulia sa mute toate unitatile centrale intr-un anumit loc pentru a putea sterge Toroc Camelia bancile pe care acestea au fsot puse.Brata Radu a fost intrebuintat sa stearga picioarele de la scaune.Holas David a fost pus sa ansambleze la loc toate cablurile calculatoarelor.Nemes Lucian a mai fost pus sa adune toate scaunele la un loc pentru a se putea aspira intre ele. In sala 14 Rusu Eusebiu a fost pus sa scoata toate lucrurile din ea , iar Costa Ana-Maria a maturat sala. Daragiu Eduward a fost intrebuintat sa lipeasca pe fiecare calculator un biletel cu un numar pentru a stii numarul calculatorului. Brata Radu a mai fost pus sa ansambleze un aspirator pentru ca acesta era plin de minzerie. Domnul diriginte ne-a mai dat chef de lucru punandu-ne muzica la alegere. Sanader Sorin a fost pus sa stearga toate caloriferele din sala.

duminică, 13 iunie 2010

Cel mai bun prieten din liceu

Cel mai bun prieten din liceu e de varsta mea .El e un baiat dragut,destept si inteligent.El m-a invatat multe chestii ,cum se invata mai usor ,cum sa ajut oamenii saraci.Cand aveam nevoie de ceva el era primu la care apelam iar el facea tot posibilul sa ma ajute.El a intrat printre primii in clasa iar eu la fel.Toata lumea il respecta deoarece este un baiat cu bun simt si respectuos.Cand am avut nevoie de bani el m-a imprumutat ,si nu ia mai dorit inapoi . El se implica in toate activitatile extra scolare si este vazut bine de profesori.El duce o viata mai grea acasa, deoarece nu are parinti si sta la bunicii lui care sunt batrani.Acestea sunt cateva caracteristici are celui mai bun prieten al meu din liceu.

duminică, 16 mai 2010

Multiplii octetului

1 Kb (kilobyte)=1024 byte (210 bytes)

1 Mb (megabyte)=1024 Kb (220 bytes)

1 Gb (gigabyte)=1024 Mb (230bytes)

1 Tb (terabytes)=1024 Gb (240 bytes)

Bit se defineste ca fiind cantitatea de informatie ce poate fi inregistrata intr-o celula binara.

Byte (octet) se defineste ca fiind cantitatea de informatie stocata intr-o succesiune de opt celule binare.Cea mai mica zona de memorie adresabila este locatia de memorie , constituita din 8 celule binare consecutive (byte).

duminică, 2 mai 2010

Raster

Toate imaginile in format electronic se impart in doua tipuri de baza si anume: imagini raster (cunoscute si sub numele de "bitmap") - realizate cu ajutorul unor programe de tipul Corel PhotoPaint ori Adobe PhotoShop, si imagini vectoriale realizate cu programe cum ar fi CorelDraw sau Adobe Illustrator. La baza lor, imaginile raster sunt formate din puncte legate intre ele sub forma unei harti de puncte (pixeli), in timp ce imaginile vectoriale sunt compuse din linii interconectate. Cuvantul " vector " este sinonim cu linie. Imaginile vectoriale pot fi obtinute si printr-o conversie dintr-o imagine raster, conversie realizata cu programe cum ar fi CorelTrace sau EuroVector.
O imagine raster este in general definita ca o matrice de valori cunoscute sub numele de pixeli. Fiecare pixel (picture element) este un mic patrat colorat. Acestuia ii sunt asociate una sau mai multe cifre, care definesc culoarea pe care el trebuie sa o afiseze. In cea mai simpla forma de descriere a unei imagini, fiecare pixel este definit prin trei grupe de cate 8 biti (24 de biti in total), cu valori intre 0 si 255, definind cantitatea de rosu, verde si albastru care se combina pentru a obtine o anumita culoare. In proportiile corecte rosu, verde si albastru pot fi combinate pentru a forma negru, alb, 254 de tonuri de gri si o mare varietate de culori (16,777,216 in total). Imaginile raster sunt dependente de rezolutia pe care o au. Aceasta se exprima in puncte pe inch (dots per inch) sau dpi. Redimensionarea unei imagini raster poate fi un proces inselator. Micsorarea ei in general nu ridica probleme. Are loc o reducere a dimensiunii pixelilor ceea ce face ca adeseori imaginea sa devina mai precisa. Imaginile bitmap / raster sunt alcatuite dintr-un numar fix de pixeli. Sporirea dimensiunii acesteia duce la creearea mai multor pixeli de aceeasi culoare si implicit la reducerea calitatii imaginii. Datorita acestui fapt ele pot aparea zimtuite, pierzandu-si din detalii in momentul in care sunt marite sau printate la o rezolutie mai mare decat cea pe care o au de fapt. Un procesor de imagini raster ( Raster Image Processor - RIP ) resprezinta o componenta hardware sau software folosita intr-un sistem de printare pentru producerea de imagini bitmap. El converteste informatii vectoriale digitale cum ar fi fisierele PostScript in imagini raster de rezolutie mare. RIP este de asemenea folosit pentru a mari imaginile ce urmeaza a fi printate. Se face apel la algoritmi speciali pentru a furniza versiuni mari fara pierderi de claritate. Formate uzuale de imagini raster sunt: BMP (Windows Bitmap), PCX (Paintbrush), TIFF (Tag Interleave Format), JPEG (Joint Photographics Expert Group), GIF (Graphics Interchange Format) , PNG (Portable Network Graphic), PSD (Adobe PhotoShop) and CPT (Corel PhotoPAINT).
Imaginile vectoriale reprezinta colectii de linii si curbe conectate intre ele. La creearea unei imagini intr-un program de grafica vectoriala, in pagina se insereaza noduri conectate intre ele prin linii sau curbe. Fiecare nod, linie sau curba e definita in desen prin coordonate matematice, care implica pozitia nodului, grosimea liniei etc. Imaginile vectoriale sunt orientate obiect in timp ce imaginile raster sunt orientate pixel. In obiectele vector culorile sunt precum hainele ce acopera o structura scheletica. Imaginile vectoriale sunt definite matematic si nu ca o harta de pixeli. Ele pot fi marite si micsorate fara pierderi de calitate. Programul recalculeaza functia matematica asociata obiectului modificandu-i dimensiunile fara pierderi. Spre deosebire de imaginile raster, calitatea nu este limitata de numarul de puncte pe inch (dots per inch) sau de rezolutia scanarii, motiv pentru care imaginile vectoriale sunt ideale in activitatea de printare. Intre avantajele acestora se numara faptul ca sunt independente din punct de vedere al rezolutiei si pot fi folosite in desene care necesita linii curbe netede. Marimea unor astfel de fisiere este redusa. Dezavantajul major este dat de faptul ca nu pot reda detaliile subtile de culoare utilizate in imaginile fotografice. Majoritatea fotografiilor nu pot fi descrise matematic, pentru afisarea anumitor tonuri intermediare fiind nevoie de imagini raster. http://www.studio-art.ro/raster_and_vector_image.php

duminică, 18 aprilie 2010

Culoarea

1. Categorii de culoriClasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adicarezultand din combinatia a doua culori primare. Culorile primare suntrosu, galben si albastru.Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilorprimare, doua cate doua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V.Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasiclasificare, culorile mai pot fi si de gr. III (tertiare), cand secombina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-oranj;A+Vi=albastru-violet.Clasate dupa componenta spectrala,culorile pot fi complementare sinecomplementare. Complementare sunt doua sau trei culori care prinamestecul optic redau lumina alba. Aceste culori complementareformeaza game bine definite de culoare care se caracterizeaza prinarmonie si echilibru.Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de tertete saude culori care luate impreuna nu dau niciodata lumina alba.2. Culori lumina si culori pigmentiCulorile lumina se obtin prin descompunerea luminii albe in culorilespectrului solar cu ajutorul prismei de refractie.Culorile pigmenti sunt acelea pe care pictorul le intrbuinteaza larealizarea tablourilor. Culorile pigment se deosebesc de culorilelumina, deoarece ele nu pot da lumina alba prin amestecul lorcomplementar si dau culori negre ori gri atunci cand sunt amestecatecu alb. Ele nu au niciodata puritatea culorilor lumina.3. Raporturi de culoare si de luminaIntr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromaticesi de lumina. Raporturile cromatice se mai numesc si raporturi detenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in realitateraporturi de ton.Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele deculoare.Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastru pur,albastru-inchis, albastru-deschis, griuri inchise ori deschise, etc.4. Calitatile culoriiCalitatile culorii sunt insusiri de stralucire, de luminozitate, deintensitate si de puritate sau de saturatie.Stralucirea culorii se caracterizeaza prin forta iradiatiei ei. Ex. :un rosu de cadmiu este mai stralucitor decat un rosu venetian; unverde smarald este mai stralucitor decat un verde pamant.Luminozitatea culorii arata, deobicei, gradul ei de luminozitate. Ex.:un galben pur este de trei ori mai luminos decat un viloet pur; unrosu pur este la fel de luminos ca un verde pur; un oranj pur este dedoua ori mai luminos decat un albastru pur.Intensitatea este forta cu care o culoare isi afirma stralucirea siluminozitatea. De exemplu un rosu pur langa un rosu amestecat cu putinalb sau cu putin negru sau un rosu pur langa un galben cu albastrupur, pus si el langa un violet, etc.Puritatea culorii reprezinta gradul de stralucire si de intensitate aei. De exemplu culorile lumina au maximum de puritate insemnat cu gr.I; culorile pigmenti au o puritate mai slaba. In general, culorilepigmenti simple (necombinate) sunt mai pure decat combinatiile lor cucomplementarele sau culori necomplementare. Maximul de impuritate estegriul neutru.5. Tonalitate. ValoareCulorile se pot gasi una langa alta nuantate in tenta si in ton, ininchis si deschis, ceea ce inseamna ca se gasesc in raporturi tonalediferite. Ex.: stins-stralucitor, rosu englez langa rosu de cadmiu,rosu vermillon langa indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langaverde, verde langa galben.Aceste raporturi se numesc si raporturi de valoare si ele se refera inspecial la luminozitatea culorilor.6. Culori calde si culori reciDupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectulfiziologic organic, culorile se denumesc calde si reci. De exemplurosu, galben si oranj sunt culori calde iar verde, albastru si violet,culori reci. Daca le raportam unele la altele, cu.lorile pot sa fierelativ calde si reci, astfel verdele este mai cald decat albastru,rosu decat violet.7. ContrasteIntr-un tablou, un pictor poate intrebuinta culorile facandu-le sadifere puternic, unele de altele prin tenta, prin ton si prin gen(caldura sau raceala). Acestea sunt contrastele. De exemplu un rosupur langa un albastru pur da un contrast pur spectral; un rosu purlanga un verde pur - contrast complementar; un rosu pur intens langaun verde stins ori in griurile lui roscate da contrast de saturatiesau de calitate. O suprafata de galben mai mare decat una de violetface un contrast mai mare, spatial, de culoare. Un galben langa unviolet sau un roz langa un rosu inchis da contraste de inchis -deschis, dupa cum o culoare calda langa una rece - un contrast de cald- rece.Din punct de vedere al efectului vizual, contrastul poate fi succesivsi simultan. Cand observam o pata de culoare pe o foaie alba, aparedupa putin timp in jurul acestei pete un cerc luminos colorat. Acestcerc luminos este un efect subiectiv propriu ochiului, el neavand oexistenta reala pe hartie. In pictura moderna trebuie sa tinem seamade acest efect, care se numeste contrast succesiv. Efectul de culoarecare apare in ochi, ca rezultat al unei pete de culoare data, este inrealitate exact complementara acestei culori. Daca prin miscareaochiului de pe culoarea observata pe o alta culoare vecina se produceun amestec vizual, intre culoarea subiectiva aparuta ca efect succesivsi culoarea vecina, atunci avem contrastul simultan. Ex.: daca privimun rosu si simtim efectul succesiv si mutam privirea pe galbenul dealaturi, acest galben ne apare verzui, din cauza ruperii culoriisubiectiv - succesiv, verde (complementara rosului peste culoareagalbena). Acesta este contrastul simultan.8. Umbre colorate si transparenteIntr-un tablou de obicei, obiectele sunt redate prin lumina si umbra.Aceste umbre pot fi exprimate prin tonuri inchise ori prin culori caredau un efect de umbra. Culorile care redau efect de umbra sunt umbrecolorate.Cand umbrele lasa sa se simta materia obiectelor reprezentate sau candumbrele apar foarte luminoase, se spune ca sunt umbre transparente.In zona de umbra a obiectelor apar de multe ori parti mai luminoasecare poarta culorile la fel cu ale mediului sau ale obiectelor dinapropiere. Aceste pete sunt lumini colorate reflectate de acesteobiecte. Ele se numesc relexe

duminică, 7 martie 2010

Cu doua fete

In prima faza pare un baiat bun si destept.Dar nu e cea ce credeti.El face parte din clanul Negus`.Este unu din capii interlopilor din Romania.Vinde cocaina si se ocupa cu banii falsi si carduri false.Are 20 de copii cu 14 femei care si-au lasat barbatii pentru bogatia lui.El a fost implicat in mai mute scandale .Se spune ca el a planuit spargerea la cel mai mare turneu de poker din Germania si a furat 800.000 Eu.Deci mai bine l-ati ocolii pe strada decat sa aveti treburi cu el. Povestea despre acest elev este inventata.

duminică, 28 februarie 2010

cls 9 B-modificari

In clasa a 9-B sala 42 corpul B ar trebuii schimbate geamurile pentru ca este frig iarna.Ar trebui sa se vopseasca peretii si sa se schimbe tabla pentru ca nu se poate scrie pe ea.

duminică, 17 ianuarie 2010

Acţiune organizată de asociaţia Rotary Club Oradea

Marţi, 15 decembrie 2009 ora 19.00 am fost invitaţi în sala de conferinţe a hotelului Intercontinental Oradea la una dintre şedinţele asociaţiei Rotary Club Oradea. Am fost deosebit de plăcut surprinsă când am aflat de această invitaţie şi de faptul că urmau să fie premiaţi 15 elevi merituoşi de la şcolile orădene, printre care şi elevul meu olimpic, Silaghi Elisei Matei – premiul al II-lea, aşa cum bine ştiţi, la olimpiada tehnică, etapa naţională din 2009 – clasa a XI-a ruta directă, calificarea profesională: „Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii”.
stiu.info

luni, 11 ianuarie 2010

Caini strazi!

Sute de caini sunt pe cale de a fi evacuati de la adapostul Laila dupa ce persoana care si-a pus la dispozitie proprietatea pentru a oferi adapost cainilor a decedat. Va rog, nu ignorati acest strigat de ajutor! Nu este doar aceeasi problema cu care se confrunta toate adaposturile de animale mai mult sau mai putin autorizate. Nu! Este drama a sase sute de animale care dupa moartea protectorului lor, au ramas in voia soartei, mar al discordiei pentru familia defunctei lor protectoare, familie care a dorit doar valorificarea averii succesorale si care a uitat sa indeplineasca ultima dorinta a celei care, cu ultima suflare, a implorat sa i se promita ca “bietii ei copilasi” vor avea o casa a lor! De peste doi ani, persoane voluntare, independent sau impreuna s-au straduit sa tina aceste animale in viata, sa le gaseasca adoptatori unora si un refugiu-camin adevarat pentru cei mai putin norocosi sa aiba o casa a lor . Din pacate, desi initial mostenitorul fabuloasei averi a Victoriei Gheorghe a promis sprijin financiar pentru gasirea, amenajarea si relocarea cainilor mamei lui, ulterior a retractat. Impreuna cu angajati ai societatii imobiliare cumparatoare a proprietatii unde se afla cazate animalele, a depus marturie in instanta pentru evacuarea animalelor, cu ajutorul hingherilor si…a reusit! Cainii vor fi evacuati! Unde?! Intai pe strada, apoi la hingheri! Moralitatea si legalitatea acestui gest, pot fi analizate si sanctionate de oricine, citind documentele atasate acestui S.O.S.! Pentru juristii interesati de caz, le stau la dispozitie documentele legale. Pentru jurnalistii intersati de caz, materialele deja publicate de alti colegi de breasla, fotografiile si filmuletele postate pe net, le stau la dispozitie. Pentru autoritatile indrituite sa se autosesizeze de acest caz, toate documentele oficiale, le stau la dispozitie. Pentru noi, ceilalti, simpli cetateni, toata aceasta drama o putem transforma intr-o poveste cu happy-end daca cu totii am contribui la sindicalizarea unor sume de bani si materiale de constructie pentru amenajarea a doua grajduri, inca disponibile si autorizate ca adapost pentru cainii strazii, in localitatea Fundulea. Georgiana Vaduva-presedintele Fundatiei “Cainii strazii” ofera cazare acestor animale chinuite si orfane, dar, la randu-i are nevoie de ajutor pentru a putea infaptui aceasta mare responsabilitate. preluat de pe internet

luni, 4 ianuarie 2010

Noaptea de revelion

Intre anii 2009 si 2010 am fost la un prienten in felix cu care m-am distrat si am aprins artificii si am baut putin .