Media la purtare a colegei: Torok Camelia

Media la purtare a colegei mele este 10 garantat deoarece ea nu are absente si nu a facut nimic grav.Ea merita media 10 fara suspiciuni.

La practica

In prima zi la practica clasa 9B a trebuit sa faca curat.Eu am fost pus sa aspir toate scaunele din sala 23.Costa Ana-Maria a fost pusa de catre jurista sa spele pe jos de trei ori tot in sala 23 .Varga Melinda si Varga Ioana au fost puse sa stearga toate monitoarele.Nagy Goerge a fost pus sa stearga toate cablurile de la calculatoare. Drobota Ovidiu si Moza Dorin a fost pus sa aspire covorul din mijlocul salii 23 si sa stearga panoul de proiectare.Nemes Lucian a fost pus de catre jurista noastra Todor Iulia sa mute toate unitatile centrale intr-un anumit loc pentru a putea sterge Toroc Camelia bancile pe care acestea au fsot puse.Brata Radu a fost intrebuintat sa stearga picioarele de la scaune.Holas David a fost pus sa ansambleze la loc toate cablurile calculatoarelor.Nemes Lucian a mai fost pus sa adune toate scaunele la un loc pentru a se putea aspira intre ele. In sala 14 Rusu Eusebiu a fost pus sa scoata toate lucrurile din ea , iar Costa Ana-Maria a maturat sala. Daragiu Eduward a fost intrebuintat sa lipeasca pe fiecare calculator un biletel cu un numar pentru a stii numarul calculatorului. Brata Radu a mai fost pus sa ansambleze un aspirator pentru ca acesta era plin de minzerie. Domnul diriginte ne-a mai dat chef de lucru punandu-ne muzica la alegere. Sanader Sorin a fost pus sa stearga toate caloriferele din sala.

Cel mai bun prieten din liceu

Cel mai bun prieten din liceu e de varsta mea .El e un baiat dragut,destept si inteligent.El m-a invatat multe chestii ,cum se invata mai usor ,cum sa ajut oamenii saraci.Cand aveam nevoie de ceva el era primu la care apelam iar el facea tot posibilul sa ma ajute.El a intrat printre primii in clasa iar eu la fel.Toata lumea il respecta deoarece este un baiat cu bun simt si respectuos.Cand am avut nevoie de bani el m-a imprumutat ,si nu ia mai dorit inapoi . El se implica in toate activitatile extra scolare si este vazut bine de profesori.El duce o viata mai grea acasa, deoarece nu are parinti si sta la bunicii lui care sunt batrani.Acestea sunt cateva caracteristici are celui mai bun prieten al meu din liceu.

Multiplii octetului

1 Kb (kilobyte)=1024 byte (2¹⁰ bytes)

1 Mb (megabyte)=1024 Kb (2²⁰ bytes)

1 Gb (gigabyte)=1024 Mb (2³⁰bytes)

1 Tb (terabytes)=1024 Gb (2⁴⁰ bytes)

Bit se defineste ca fiind cantitatea de informatie ce poate fi inregistrata intr-o celula binara.

Byte (octet) se defineste ca fiind cantitatea de informatie stocata intr-o succesiune de opt celule binare.Cea mai mica zona de memorie adresabila este locatia de memorie , constituita din 8 celule binare consecutive (byte).

Raster

Toate imaginile in format electronic se impart in doua tipuri de baza si anume: imagini raster (cunoscute si sub numele de "bitmap") - realizate cu ajutorul unor programe de tipul Corel PhotoPaint ori Adobe PhotoShop, si imagini vectoriale realizate cu programe cum ar fi CorelDraw sau Adobe Illustrator. La baza lor, imaginile raster sunt formate din puncte legate intre ele sub forma unei harti de puncte (pixeli), in timp ce imaginile vectoriale sunt compuse din linii interconectate. Cuvantul " vector " este sinonim cu linie. Imaginile vectoriale pot fi obtinute si printr-o conversie dintr-o imagine raster, conversie realizata cu programe cum ar fi CorelTrace sau EuroVector.

O imagine raster este in general definita ca o matrice de valori cunoscute sub numele de pixeli. Fiecare pixel (picture element) este un mic patrat colorat. Acestuia ii sunt asociate una sau mai multe cifre, care definesc culoarea pe care el trebuie sa o afiseze. In cea mai simpla forma de descriere a unei imagini, fiecare pixel este definit prin trei grupe de cate 8 biti (24 de biti in total), cu valori intre 0 si 255, definind cantitatea de rosu, verde si albastru care se combina pentru a obtine o anumita culoare. In proportiile corecte rosu, verde si albastru pot fi combinate pentru a forma negru, alb, 254 de tonuri de gri si o mare varietate de culori (16,777,216 in total). Imaginile raster sunt dependente de rezolutia pe care o au. Aceasta se exprima in puncte pe inch (dots per inch) sau dpi. Redimensionarea unei imagini raster poate fi un proces inselator. Micsorarea ei in general nu ridica probleme. Are loc o reducere a dimensiunii pixelilor ceea ce face ca adeseori imaginea sa devina mai precisa. Imaginile bitmap / raster sunt alcatuite dintr-un numar fix de pixeli. Sporirea dimensiunii acesteia duce la creearea mai multor pixeli de aceeasi culoare si implicit la reducerea calitatii imaginii. Datorita acestui fapt ele pot aparea zimtuite, pierzandu-si din detalii in momentul in care sunt marite sau printate la o rezolutie mai mare decat cea pe care o au de fapt. Un procesor de imagini raster ( Raster Image Processor - RIP ) resprezinta o componenta hardware sau software folosita intr-un sistem de printare pentru producerea de imagini bitmap. El converteste informatii vectoriale digitale cum ar fi fisierele PostScript in imagini raster de rezolutie mare. RIP este de asemenea folosit pentru a mari imaginile ce urmeaza a fi printate. Se face apel la algoritmi speciali pentru a furniza versiuni mari fara pierderi de claritate. Formate uzuale de imagini raster sunt: BMP (Windows Bitmap), PCX (Paintbrush), TIFF (Tag Interleave Format), JPEG (Joint Photographics Expert Group), GIF (Graphics Interchange Format) , PNG (Portable Network Graphic), PSD (Adobe PhotoShop) and CPT (Corel PhotoPAINT).

Imaginile vectoriale reprezinta colectii de linii si curbe conectate intre ele. La creearea unei imagini intr-un program de grafica vectoriala, in pagina se insereaza noduri conectate intre ele prin linii sau curbe. Fiecare nod, linie sau curba e definita in desen prin coordonate matematice, care implica pozitia nodului, grosimea liniei etc. Imaginile vectoriale sunt orientate obiect in timp ce imaginile raster sunt orientate pixel. In obiectele vector culorile sunt precum hainele ce acopera o structura scheletica. Imaginile vectoriale sunt definite matematic si nu ca o harta de pixeli. Ele pot fi marite si micsorate fara pierderi de calitate. Programul recalculeaza functia matematica asociata obiectului modificandu-i dimensiunile fara pierderi. Spre deosebire de imaginile raster, calitatea nu este limitata de numarul de puncte pe inch (dots per inch) sau de rezolutia scanarii, motiv pentru care imaginile vectoriale sunt ideale in activitatea de printare. Intre avantajele acestora se numara faptul ca sunt independente din punct de vedere al rezolutiei si pot fi folosite in desene care necesita linii curbe netede. Marimea unor astfel de fisiere este redusa. Dezavantajul major este dat de faptul ca nu pot reda detaliile subtile de culoare utilizate in imaginile fotografice. Majoritatea fotografiilor nu pot fi descrise matematic, pentru afisarea anumitor tonuri intermediare fiind nevoie de imagini raster. http://www.studio-art.ro/raster_and_vector_image.php

Culoarea

1. Categorii de culoriClasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adicarezultand din combinatia a doua culori primare. Culorile primare suntrosu, galben si albastru.Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilorprimare, doua cate doua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V.Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasiclasificare, culorile mai pot fi si de gr. III (tertiare), cand secombina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-oranj;A+Vi=albastru-violet.Clasate dupa componenta spectrala,culorile pot fi complementare sinecomplementare. Complementare sunt doua sau trei culori care prinamestecul optic redau lumina alba. Aceste culori complementareformeaza game bine definite de culoare care se caracterizeaza prinarmonie si echilibru.Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de tertete saude culori care luate impreuna nu dau niciodata lumina alba.2. Culori lumina si culori pigmentiCulorile lumina se obtin prin descompunerea luminii albe in culorilespectrului solar cu ajutorul prismei de refractie.Culorile pigmenti sunt acelea pe care pictorul le intrbuinteaza larealizarea tablourilor. Culorile pigment se deosebesc de culorilelumina, deoarece ele nu pot da lumina alba prin amestecul lorcomplementar si dau culori negre ori gri atunci cand sunt amestecatecu alb. Ele nu au niciodata puritatea culorilor lumina.3. Raporturi de culoare si de luminaIntr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromaticesi de lumina. Raporturile cromatice se mai numesc si raporturi detenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in realitateraporturi de ton.Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele deculoare.Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastru pur,albastru-inchis, albastru-deschis, griuri inchise ori deschise, etc.4. Calitatile culoriiCalitatile culorii sunt insusiri de stralucire, de luminozitate, deintensitate si de puritate sau de saturatie.Stralucirea culorii se caracterizeaza prin forta iradiatiei ei. Ex. :un rosu de cadmiu este mai stralucitor decat un rosu venetian; unverde smarald este mai stralucitor decat un verde pamant.Luminozitatea culorii arata, deobicei, gradul ei de luminozitate. Ex.:un galben pur este de trei ori mai luminos decat un viloet pur; unrosu pur este la fel de luminos ca un verde pur; un oranj pur este dedoua ori mai luminos decat un albastru pur.Intensitatea este forta cu care o culoare isi afirma stralucirea siluminozitatea. De exemplu un rosu pur langa un rosu amestecat cu putinalb sau cu putin negru sau un rosu pur langa un galben cu albastrupur, pus si el langa un violet, etc.Puritatea culorii reprezinta gradul de stralucire si de intensitate aei. De exemplu culorile lumina au maximum de puritate insemnat cu gr.I; culorile pigmenti au o puritate mai slaba. In general, culorilepigmenti simple (necombinate) sunt mai pure decat combinatiile lor cucomplementarele sau culori necomplementare. Maximul de impuritate estegriul neutru.5. Tonalitate. ValoareCulorile se pot gasi una langa alta nuantate in tenta si in ton, ininchis si deschis, ceea ce inseamna ca se gasesc in raporturi tonalediferite. Ex.: stins-stralucitor, rosu englez langa rosu de cadmiu,rosu vermillon langa indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langaverde, verde langa galben.Aceste raporturi se numesc si raporturi de valoare si ele se refera inspecial la luminozitatea culorilor.6. Culori calde si culori reciDupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectulfiziologic organic, culorile se denumesc calde si reci. De exemplurosu, galben si oranj sunt culori calde iar verde, albastru si violet,culori reci. Daca le raportam unele la altele, cu.lorile pot sa fierelativ calde si reci, astfel verdele este mai cald decat albastru,rosu decat violet.7. ContrasteIntr-un tablou, un pictor poate intrebuinta culorile facandu-le sadifere puternic, unele de altele prin tenta, prin ton si prin gen(caldura sau raceala). Acestea sunt contrastele. De exemplu un rosupur langa un albastru pur da un contrast pur spectral; un rosu purlanga un verde pur - contrast complementar; un rosu pur intens langaun verde stins ori in griurile lui roscate da contrast de saturatiesau de calitate. O suprafata de galben mai mare decat una de violetface un contrast mai mare, spatial, de culoare. Un galben langa unviolet sau un roz langa un rosu inchis da contraste de inchis -deschis, dupa cum o culoare calda langa una rece - un contrast de cald- rece.Din punct de vedere al efectului vizual, contrastul poate fi succesivsi simultan. Cand observam o pata de culoare pe o foaie alba, aparedupa putin timp in jurul acestei pete un cerc luminos colorat. Acestcerc luminos este un efect subiectiv propriu ochiului, el neavand oexistenta reala pe hartie. In pictura moderna trebuie sa tinem seamade acest efect, care se numeste contrast succesiv. Efectul de culoarecare apare in ochi, ca rezultat al unei pete de culoare data, este inrealitate exact complementara acestei culori. Daca prin miscareaochiului de pe culoarea observata pe o alta culoare vecina se produceun amestec vizual, intre culoarea subiectiva aparuta ca efect succesivsi culoarea vecina, atunci avem contrastul simultan. Ex.: daca privimun rosu si simtim efectul succesiv si mutam privirea pe galbenul dealaturi, acest galben ne apare verzui, din cauza ruperii culoriisubiectiv - succesiv, verde (complementara rosului peste culoareagalbena). Acesta este contrastul simultan.8. Umbre colorate si transparenteIntr-un tablou de obicei, obiectele sunt redate prin lumina si umbra.Aceste umbre pot fi exprimate prin tonuri inchise ori prin culori caredau un efect de umbra. Culorile care redau efect de umbra sunt umbrecolorate.Cand umbrele lasa sa se simta materia obiectelor reprezentate sau candumbrele apar foarte luminoase, se spune ca sunt umbre transparente.In zona de umbra a obiectelor apar de multe ori parti mai luminoasecare poarta culorile la fel cu ale mediului sau ale obiectelor dinapropiere. Aceste pete sunt lumini colorate reflectate de acesteobiecte. Ele se numesc relexe

Cu doua fete

In prima faza pare un baiat bun si destept.Dar nu e cea ce credeti.El face parte din clanul Negus`.Este unu din capii interlopilor din Romania.Vinde cocaina si se ocupa cu banii falsi si carduri false.Are 20 de copii cu 14 femei care si-au lasat barbatii pentru bogatia lui.El a fost implicat in mai mute scandale .Se spune ca el a planuit spargerea la cel mai mare turneu de poker din Germania si a furat 800.000 Eu.Deci mai bine l-ati ocolii pe strada decat sa aveti treburi cu el. Povestea despre acest elev este inventata.